GREUTATEA SCĂZUTĂ LA NAȘTERE

Un prim aspect de interes în cadrul secţiunii Sănătate este legat de numărul de naşteri premature sau de copii cu greutate scăzută la nivelul municipiului Iaşi, în anul 2015. Premergător expunerii acestor date, se impune trasarea unei imagini generale privind natalitatea pe plan local/ judeţean.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică – baza TEMPO-online²⁶, numărul de născuţi vii din anul 2014 (ultimul pentru care există informaţii) la nivelul municipiului Iaşi a fost de 3656, cu 970 mai mic decât cel din 2013 şi 214 mai mare faţă de anul 2012. Pe plan naţional, numărul de născuţi vii în anul 2014 a fost 195.612, Regiunea Nord-Est – din care face parte municipiul Iaşi, fiind cotată cu numărul cel mai mare de născuţi vii – 36.986 (18,9% din total), în timp ce pe ultima poziţie s-a clasat Regiunea Vest – 16.514 născuţi vii (8,4% din total).
Cât priveşte rata de natalitate pentru anul 2014, la nivelul ţării a fost de 8,8 la 1000 de locuitori, pentru Regiunea Nord-Est de 9,5 la mia de locuitori, iar pentru Iaşi-urban de 10. Aşadar, aceste date plasează municipiul Iaşi în prima parte a ierarhiei mediilor generale.
Revenind la indicatorii menţionaţi în introducere, potrivit informaţiilor oferite de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi²⁷, rata naşterilor de copii cu greutate scăzută în municipiul Iaşi – pentru anul 2015, a fost de 5%, iar rata naşterilor premature de 3,69%.

NUMĂRUL CADRELOR MEDICALE

În ceea ce priveşte numărul de medici, se impune menţionarea faptului că da­tele obţinute de la DSP Iaşi sunt la nivel de judeţ, nu de municipiu. Astfel, în anul 2015, numărul medicilor din judeţul Iaşi la 100.000 de locuitori a fost de 291, în această categorie fiind incluşi medici specialişti şi de medicină de familie, ex­ceptând medicii stomatologi. Numărul medicilor de familie la 100.000 locuitori din judeţul Iaşi (2015) a fost de 51, iar numărul medicilor specialişti la 100.000 locuitori a fost de 240.

Potrivit informaţiilor din baza TEM­PO-online a Institutului Naţional de Sta­tistică²⁸, numărul de medici din munici­piul Iaşi, anul 2015, a fost de 2491, dintre care aproximativ 91% activau în mediul public. Din acest total, numărul de me­dici de familie era de 135, iar ca forme de proprietate, distribuţia era de 17% în sectorul public, respectiv 83% în cel pri­vat. De asemenea, tot pentru anul 2015, în municipiul Iaşi existau 738 stomato­logi, 897 farmacişti şi 5233 personal sa­nitar mediu (distribuţia pe forme de pro­prietate poate fi consultată în Figura 9).

RATA OBEZITĂŢII

Date privind rata obezităţii în rândul populaţiei de peste 18 ani nu au fost ob­ţinute de la instituţiile specializate. De altfel, informaţii specifice la nivelul mu­nicipiului nu au fost identificate, rezulta­te mai apropiate fiind disponibile pentru Regiunea Moldova. Astfel, la nivelul anu­lui 2015, Asociaţia Română pentru Stu­diul Obezităţii a realizat Studiul epidemi­ologic ORO de prevalenţă a obezităţii şi a factorilor de risc ai obezităţii în populaţia adultă din România.

Potrivit comunicatului de presă dis­ponibil în mediul online²⁹, în Moldova era înregistrat cel mai ridicat procent al obezităţii (23,8%), în timp ce prevalenţa obezităţii la nivel naţional era de 21,3%. Moldova se clasa tot pe prima poziţie şi în ceea ce priveşte numărul de persoane cu supragreutate, cu o medie de 33,4%, cu 2,3% mai mult decât media naţională. În ceea ce priveşte rata fumatului, pe plan local nu au fost identificate statistici. O situaţie generală, la nivel naţional, este oferită de raportul Global Adult Tobacco Survey – Romania 2011 realizat de Ministerul Sănătăţii din România şi World Health Organization³⁰. Studiul a fost efectuat pe un eşantion naţional reprezentativ în rândul populaţiei de peste 15 ani. Culegerea datelor a fost efectuată în opt regiuni (inclusiv Regiunea Nord-Est) în perioada 12 septembrie – 3 noiembrie 2011, fiind chestionate 4517 persoane. Potrivit rezultatelor obţinute, 37,4% dintre bărbaţii chestionaţi, 16,7% dintre femei şi 26,7% dintre persoanele de peste 15 ani (4.85 milioane de persoane) fumau tutun la nivelul anului 2011. De asemenea, 24,3% (transpus la populaţia generală – 4,42 milioane) de români de peste 15 ani fumau zilnic (34,9% dintre bărbaţi şi 14,5% dintre femei) şi 51,1% dintre fumători consumau mai mult de 20 de ţigări pe zi.³¹ Raportul nu oferă şi o analiză în funcţie de regiune, aspect care nu ne permite trasarea unui cadru exact privind zona de interes (Regiunea Nord- Est, Iaşi).

La nivelul anului 2015, speranța de viață la naştere în județul Iaşi era de 75,6 ani.

CONSUMUL DE ALCOOL

Deşi nu există date privind consumul de alcool la nivelul municipiului Iaşi – generale sau pe grupe de vârstă, pentru a trasa o imagine legată de acest indica­tor vor fi expuse în continuare statistici din anul 2015 pentru Regiunea Nord-Est. Potrivit raportului realizat de Institutul Naţional de Statistică³², cantitatea me­die lunară de băuturi alcoolice pentru o persoană a fost de 1,520 l, iar valoarea medie alocată procurării de alcool a fost de 6,92 lei. Dintre tipurile de băuturi con­sumate în medie de o persoană, cantita­tea cea mai mare revine categoriei bere (1,185 l), fiind urmată de vin (0,287 l) şi ţuică, rachiuri naturale (0,025 l). Urmă­rind datele din acelaşi raport, la o analiză comparativă pe regiuni se constată fap­tul că Regiunea Nord-Est este pe a treia poziţie în topul celor mai mari medii lu­nare de consum/ persoană, fiind decla­sată de Regiunea Centru (1,676 l) şi Bucu­reşti-Ilfov (1,624 l). Cel mai mic consum este specific Regiunii de Vest (1,220 l). ³³

RATA DIABETULUI

Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, procentul persoa­nelor care sufereau de diabet din totalul populaţiei la nivelul judeţului Iaşi, în anul 2015, a fost de 3,6%. Nu există informaţii specifice la nivel local.

NUMĂRUL PERSOANELOR
VACCINATE ANTIGRIPAL

Următorul indicator al secţiunii dedi­cate stării de sănătate este privitor la numărul persoanelor cu vârsta peste 12 ani care s-au imunizat împotriva unei forme de gripă, în cursul anului 2015, la nivelul municipiului Iaşi. Şi în acest caz, datele obţinute nu sunt pe plan local, ci judeţean şi vizează populaţia de 15 ani şi peste. Astfel, conform informaţiilor ofe­rite de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi (adresa nr. 24710 din 08.12.2016), numă­rul persoanelor imunizate împotriva unei forme de gripă a fost de 9.538 (judeţul Iaşi, anul 2015, 15 ani şi peste).

CONSUMUL DE FRUCTE ŞI LEGUME

Consumul de fructe şi legume constitu­ie o condiţie importantă pentru un stil de viaţă sănătos – potrivit studiilor realizate în acest sens. De aceea, o analiză a obi­ceiurilor de consum ale acestor categorii de produse constituie un element nece­sar completării unui cadru general pri­vind secţiunea Sănătate. În primul rând, se impune precizarea faptului că pentru indicatorii prevăzuţi în formatul de bază Vital Signs nu există date disponibile (statistici privind consumul sub cantită­ţile recomandate pentru persoanele de peste 12 ani şi pentru categoria vârstni­cilor), singurele informaţii apropiate de domeniul de interes fiind legate de canti­tatea medie de fructe şi legume pe o per­soană la nivel regional (Regiunea Nord- Est, care cuprinde şi municipiul Iaşi).

Astfel, potrivit informaţiilor disponibile în raportul realizat de Institutul Naţional de Statistică³⁴, cantitatea medie lunară de fructe consumată de o persoană din Regiunea Nord-Est pentru anul 2015 a fost de 3,68 kg, uşor mai ridicată de­cât cea din anul anterior (cu 0,11 kg). Raportat la celelalte regiuni, Regiunea Nord-Est ocupa în 2015 locul 5 din 8 la consum, pe prima poziţie fiind clasată Regiunea Bucureşti-Ilfov (4,544 kg), iar Regiunea Sud-Muntenia pe ultima (2,861 kg/ persoană).

Cât priveşte consumul de legume şi conserve din legume în echivalent le­gume proaspete, media lunară pe o persoană a fost de 7,42 kg în 2015, cu o scădere de 0,19 kg faţă de anul 2014 (a se vedea Figura 10). Ple plan naţional, Regiunea Nord-Est se afla pe poziţia a şasea din cele opt regiuni, la nivelul anului 2015, pe ultimele poziţii clasân­du-se Sud-Muntenia (7,127 kg) şi Centru (6,965)³⁵.

AUTO-PERCEPȚIA STĂRII DE SĂNĂTATE

Un alt aspect de interes pentru aceas­tă secţiune este legat de autoevalua­rea stării de sănătate în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 19 ani din municipiul Iaşi, pentru anul 2015. Inves­tigaţiile efectuate în acest sens nu permit atingerea completă a acestui indicator. Pe de o parte, datele de care dispunem sunt fie la nivel naţional, fie regional, pe de altă parte, analizele din ţara noastră utilizează alte categorii de vârstă – cea mai apropiată de formatul de bază Vital Signs fiind grupa 16-24 ani.

Astfel, conform datelor din raportul Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, în anul 2015 – realizat de In­stitutul Naţional de Statistică , la nivelul categoriei 16-24 ani, 75,5% dintre res­pondenţi apreciau starea proprie de să­nătate ca fiind foarte bună, 23,2% – bună, 0,6% – satisfăcătoare, 0,2% – rea şi 0,5% – foarte rea. Aşadar, mai puţin de un pro­cent dintre tineri consideră că au o stare de sănătate nesatisfăcătoare. Apar mici diferenţe între genuri, persoanele de gen feminin declarând într-o mai mare măsură că apreciază ca fiind foarte bună starea de sănătate (76,6%), comparative cu cele de gen masculin (74,6%). Aceste rezultate sunt valabile la nivel naţional.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, da­tele specifice pentru zona Nord-Est (din care face parte municipiul Iaşi) indică faptul că 26,7% din populaţia intervie­vată şi-a declarat starea de sănătate ca fiind foarte bună, 44,1% au menţionat că este bună, 20,9% – satisfăcătoare, 6,8% – rea şi 1,5% – foarte rea (Figura 11).

RATA NAȘTERILOR PENTRU FEMEILE
SUB 20 DE ANI

Potrivit datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, la nivelul munici­piului Iaşi, în 2015, rata naşterilor pentru femeile mai tinere de 20 ani a fost de 4,58%.

SPERANȚA DE VIAȚĂ

Ultimul indicator din cadrul acestei secţiuni este speranţa de viaţă, pentru care deţinem date la nivel de judeţ, nu şi pe plan local. Astfel, conform informaţi­ilor oferite de DSP Iaşi, la nivelul anului 2015, speranţa de viaţă la naştere în ju­deţul Iaşi era de 75,6 ani, cu precizarea că se înregistrează un decalaj semnificativ între genuri: 71,93 pentru persoanele de sex masculin şi 79,45 pentru cele de sex feminin.

Datele din baza de date TEMPO-onli­ne³⁷ privind durata medie a vieţii – calcu­lată pentru anul 2014, evidenţiază faptul că judeţul Iaşi (75,85 ani) se află cu puţin peste media naţională (total – 75,44 ani) şi cu 0,81 ani peste media Regiunii Nord- Est.

DATE GENERALE DESPRE IMPLICAREA ROMÂNILOR
ÎN ACTIVITĂŢI SPORTIVE

Cu toate că nu beneficiem de date spe­cifice pe plan local privind implicarea în activităţi sportive, în ultima secţiune a acestui capitol vor fi expuse câteva sta­tistici la nivel naţional, extrase din rapor­tul Sport and Physical Activity, Special Eurobarometer 412 realizat de TNS Opi­nion & Social la cererea Comisiei Europe­ne, Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură. Culegerea datelor a avut loc în perioada noiembrie-decembrie 2013, iar rezultatele au fost publicate în anul 2014. Studiul a presupus aplicarea a 27.919 chestionare în cele 28 state membre ale Uniunii Europene. Potrivit rezultatelor obţinute, România face parte din grupul de ţări cu cele mai mici rate de participa­re la activităţi sportive – 60% dintre ro­mânii chestionaţi au declarat că nu prac­tică niciun sport, singurele ţări cu rate mai ridicate în acest sens fiind Bulgaria (78%) şi Malta (75%)³⁸. Cu toate acestea, proporţia românilor care au declarat că merg pe jos timp de 10 minute sau mai mult cel puţin 4 zile/săptămână este des­tul de ridicată (72%). De altfel, România se încadrează – alături de alte ţări est-eu­ropene, în categoria celor care practică un sport sau o activitate fizică acasă, la domiciliu (53%), în timp ce frecventarea centrelor de fitness sau de sănătate este la cote scăzute (6%), plasându-se în par­tea inferioară a clasamentului european. Centrele sportive sunt frecventate în cea mai mică măsură de către români (2%), la fel şi cluburile sportive (3%, cea mai mică proporţie la nivelul Uniunii Europene). ³⁹

ACTIVITĂŢI FIZICE – TINERI

Deşi nu există statistici oficiale despre timpul mediu zilnic folosit pentru activi­tăți fizice de către persoanele cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani, pentru a tra­sa o imagine de ansamblu cu privire la comportamentul tinerilor în acest sens, în continuare vor fi prezentate o serie de cifre legate de dotările existente în sec­torul sportiv. Astfel, potrivit datelor din baza TEMPO-online⁴⁰, în anul 2015, la ni­velul municipiului Iaşi existau 91 de săli de gimnastică. În Figura 19 este prezen­tată distribuţia sălilor de gimnastică pe niveluri de educaţie, până la ciclul terţiar – având în vedere grupa de vârstă pro­pusă în cadrul indicatorului (12-19 ani). De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în municipiul Iaşi, 2015, existau 106 tere­nuri de sport şi un bazin de înot dedicat elevilor şi studenţilor.⁴¹