Populația la data de 1 ianuarie 2016 cu domiciliul în municipiul Iaşi era de 363.312 persoane, în creştere față de cea din 2015 cu aprox. 1,5%.

POPULAŢIA ESTIMATĂ (TOTAL)

Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică – baza TEMPO-on­line⁸⁶, populaţia la data de 1 ianuarie 2016 cu domiciliul în municipiul Iaşi era de 363.312 persoane, în creştere faţă de cea din 2015 cu aprox. 1,5% (357.868 persoane). Analizând datele prezenta­te în Figura 32 se constată următoarele aspecte: din anul 2004 până în 2006 a existat o scădere a populaţiei – raportat la anul precedent (în 2004 cu 662 per­soane, 2005 cu 1082, iar în 2006 cu 229 persoane). Anul 2007 aduce o creştere (806 persoane), urmată de o nouă scă­dere, de această dată de 142 persoane (total: 333489). Începând cu anul 2009, populaţia municipiului Iaşi revine pe un trend ascendent, cu 5918 persoane mai mult în 2013 comparativ cu anul 2012, apogeul acestuia fiind în 2014, când se constată o creştere cu 9421 persoane faţă de populaţia din anul 2013.

ESTIMĂRI CU PRIVIRE LA POPULAŢIA TÂNĂRĂ
(NUMĂRUL TINERILOR CU VÂRSTE SUB 14 ANI)

La nivelul municipiului Iaşi, numărul ti­nerilor cu vârsta între 0 şi 14 ani a fost de 53.973, în anul 2015, conform populaţiei înregistrate la 1 iulie⁸⁷. Din acest număr, 34,8% revenea grupei de vârstă 0-4 ani, 36,2% grupei 5-9 ani şi 30% grupei 10-14 ani. Comparativ cu anul 2014, numărul tinerilor a crescut cu 2059. În acest mo­ment, datele pentru anul 2016 sunt pro­vizorii, însă raportându-ne la cifrele din baza TEMPO, se constată o nouă creşte­re, cu o valoare de 1344.

ESTIMĂRI CU PRIVIRE LA POPULAŢIA VÂRSTNICĂ

Numărul persoanelor cu domiciliul în municipiul Iaşi cu vârsta de 65 ani şi peste – la nivelul anului 2015, era de 43.903. Dintre acestea, cele mai mul­te aparţineau subcategoriei 65-60 ani (38%: 16.457), fiind urmată de categoria 70-74 ani (9416 persoane) şi 75-79 ani (8828 persoane). Comparativ cu anul 2014, se constată o creştere a populaţi­ei vârstnice cu 2499 persoane, iar datele din 2016 (disponibile la data redactării raportului) indicau o nouă creştere, de 2540.⁸⁸ De altfel, nu trebuie neglijat fap­tul că şi în România asistăm la un proces de îmbătrânire a populaţiei, determinat de mai mulţi factori: mişcarea naturală a populaţiei (scăderea ratei natalităţii), schimbări în comportamentul repro­ductiv, îmbunătăţirea nivelului de trai şi creşterea speranţei de viaţă, mişcarea migratorie etc.

VÂRSTA MEDIE A POPULAȚIEI

Deşi nu există informaţii la nivel local privind vârsta medie, se impune preciza­rea faptului că în România, în anul 2014, vârsta medie a populaţiei rezidente era de 41,1 ani (la 1 ianuarie), iar vârsta me­die a populaţiei cu domiciliul în România era de 40,6 ani. Din 2011 până în 2014 asistăm la o creştere a acestui indica­tor cu 0,5%. Datele au fost preluate din Raportul România în Cifre 2015. Breviar statistic, realizat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2015 (p. 11).

Cât priveşte durata medie a vieţii, la nivelul anului 2015 aceasta era de 75,58 ani în judeţul Iaşi, mai ridicată decât cea la nivel regional (75,05 ani: Regiunea Nord-Est) sau naţional (75,39 ani).⁸⁹

POPULAȚIA OCUPATĂ PE DOMENII
ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

Un alt indicator din cadrul acestei sec­ţiuni este structura populaţiei ocupate după domenii de activitate. În acest sens, nu au fost identificate date la nivel de municipiu, cele mai apropiate fiind cele aferente judeţului Iaşi, zona urban – mu­nicipii şi oraşe. Astfel, potrivit rezultatelor obţinute la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011⁹⁰, populaţia stabilă ocupată din judeţul Iaşi, pentru cate­goria municipii şi oraşe, era de 145.493 persoane. Din cele 18 activităţi ale eco­nomiei naţionale, cel mai mare procent din populaţia stabilă ocupată îi revenea în anul 2011 Industriei (28.346 persoane, 19,5%), fiind urmată de cei care activau în domeniul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17%, 24871 persoane) şi în Sănătate şi asistenţă socială (10%, 14.680 persoane).

13.549 de persoane cu domiciliul în municipiile şi oraşele din judeţul Iaşi aveau un loc de muncă în domeniul Învăţământ, 11.141 în Construcţii şi 8.605 în Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public. O prezentare a tuturor domeniilor de activitate este expusă în Figura 35.

Date mai recente sunt oferite de Insti­tutul Naţional de Statistică, baza de date TEMPO-online⁹¹, însă acestea vizează întreg judeţul Iaşi. Potrivit acestei surse, în anul 2015, totalul populaţiei ocupate din judeţul Iaşi era de 277,4 mii persoa­ne. Dintre acestea, cele mai multe acti­vau în Agricultură, silvicultură şi pescuit (76,2 mii) şi Industrie (46,6 mii), iar cele mai puţine în Intermedieri financiare şi asigurări (2,4 mii) şi Tranzacţii imobiliare (1,4 mii).

MIGRAŢIA NETĂ

Potrivit datelor INS – baza TEMPO-online⁹², la nivelul municipiului Iaşi, în anul 2015 au avut loc 17166 stabiliri de reşedinţă. Prin acest indicator se înregistrează: Persoanele sosite într-o altă localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de identitate şi în fişele de evidenţă ale populaţiei menţiunea de stabilire a reşedinţei. Raportat la anii anteriori, numărul persoanelor care s-au stabilit cu reşedinţa în mun. Iaşi a scăzut cu 591 persoane faţă de anul 2014 şi a crescut cu 173 faţă de anul 2013.

Cât priveşte numărul imigranţilor definitivi, potrivit aceleiaşi surse (baza TEMPO- online), la nivelul judeţului Iaşi (pe municipiu nu există date specifice) au fost înregistrate 7973 persoane, re­prezentând peste 50% din totalul afe­rent Regiunii Nord-Est (15059 persoane). Comparativ cu anul 2014, numărul imi­granţilor definitivi a scăzut în judeţul Iaşi cu 5551 persoane.

RATA ŞOMAJULUI PENTRU IMIGRANŢI

Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocu­parea Forţei de Muncă Iaşi⁹³, în evidenţe­le instituţiei a fost înregistrată o singură persoană care este cetăţean străin şi provine dintr-un stat membru UE. Pen­tru acest indicator nu se calculează rata şomajului.

PROPORȚIA IMIGRANȚILOR ÎN TOTALUL
POPULAȚIEI

La nivelul anului 2015, în municipiul Iaşi, numărul imigranţilor definitivi era de 2.636, potrivit informaţiilor disponi­bile în baza de date TEMPO-online⁹⁴, în scădere faţă de 2014, când – conform aceleiaşi surse, erau 6.645 imigranţi.

Potrivit informaţiilor oferite de In­spectoratul General pentru Imigări⁹⁵ din cadrul Ministerului Afecerilor Interne, numărul cetăţenilor străini din state ter­ţe care aveau drept de şedere valabil la sfârşitul anului 2015, la nivelul judeţului Iaşi, era de 3.560 persoane. Dintre aces­tea, cele mai multe erau stabilite în scop de studii (2484), pe următoarea poziţie fi­ind cei care aveau alţi membri ai familiei în ţară (în cazul a 797 imigranţi).

Datele din Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011⁹⁶ evidenţiau faptul că 7367 persoane din populaţia recenzată cu domiciliul în mediul urban Iaşi (muni­cipii şi oraşe) avea ca loc al naşterii altă ţară. Date mai specifice, inclusiv la nivelul municipiului Iaşi, nu au fost identificate.

VENITUL MEDIU AL UNEI GOSPODĂRII

Referitor la venitul mediu al unei gos­podării, cele mai apropiate date dispo­nibile sunt pentru Regiunea Nord-Est (baza TEMPO-online⁹⁷), iar statisticile din anul 2015 evidenţiază un venit total mediu lunar pe o gospodărie în valoare de 2176,76 lei, în creştere faţă de anul 2014 (2122,56 lei), dar în scădere faţă de 2013 (2303,47 lei). Raportat la trimestrele anului 2015, creşterea este graduală: de la 2077,2 lei în Trimestrul I, la 2330,23 lei în Trimestrul IV. Din păcate, nu se pot estima veniturile medii pentru judeţul Iaşi/ municipiu sau mediile urban/ rural, pentru a face o încadrare mai precisă pe plan local.

LIMBI VORBITE

Potrivit datelor din Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011⁹⁸, la ni­velul judeţului Iaşi (nu există date speci­fice pentru municipiu), 709.387 persoane aveau ca limbă maternă româna (aprox. 92% din populaţia totală), fiind urmată de romani – 7270 persoane (0,95%) şi rusa– 1675 persoane (0,2%). Topul pri­melor 5 limbi materne poate fi consultat în Figura 18. De precizat este faptul că în urma recensământului din 2011, infor­maţia privind limba maternă nu a fost disponibilă pentru 52.418 locuitori ai judeţului Iaşi. Alte limbi materne care au cumulat valori mai mici (cu mai puţin de 100 precizări) sunt: italiana (90); germa­na (72); turca (72); idiş (66); ucraineana (51).

MINORITĂŢI VIZIBILE

Structura etnică a populaţiei consti­tuie un alt aspect care permite trasarea unei imagini de ansamblu la nivelul mu­nicipiului. Totuşi, şi în acest caz trebuie menţionat faptul că nu au fost identi­ficate date specifice pentru municipiul Iaşi, cele mai apropiate fiind la nivel de judeţ. Astfel, corespunzător rezultatelor obţinute în urma Recensământului Po­pulaţiei şi al Locuinţelor din 2011⁹⁹, nu­mărul de etnici români din judeţ era de 703.422, însumând 91% din total. Întru­cât metodologia recensământului a pre­văzut înregistrarea etniei plecând de la declaraţia făcută de respondent, pentru 52.231 dintre cei chestionaţi nu este dis­ponibilă această informaţie. Dintre mi­norităţi, persoanele de etnie romă ocupă prima poziţie – fiind în număr de 11.288 la nivelul judeţului Iaşi (aprox. 1,5% din populaţia totală). Categoria Ruşi-Lipo­veni însumează 2848, următoarele cu­mulând mai puţin de 250 persoane (a se vedea Figura 38).